Cronici cavalerești O călătorie vizuală dupa povești eroice medievale

II. cavalerism

III. Codul cavaleresc

IV. Cavaleri și Doamne

V. Cavalerismul în literatură şi artă

VI. Cavalerismul în cunostinte modernă

VII. Calarasie și Gen

VIII. Cavalerism și rasă

IX. Calarasie și Cult

Probleme tipice

Fabulatie	Caracteristică
cavalerism	Cod de conduită inspre cavaleri
Artă medievală	Reprezentări de cavaleri și doamne
Povestea eroică	Povești spre aventurile cavalerilor
Calitatea de holtei	Functie de holtei
Romanticism	Povești de afectiune între cavaleri și doamne

II. cavalerism

Cavalerismul este un cod de conduită partas cu calitatea de holtei, o clasă socială de războinici călare în Europa, din secolele XI până în secolele XVI. Termenul cavalerism este derivat din cuvântul frantuzesc chevalerie, oricine înseamnă „călărie”.

Originile cavalerismului sunt complexe și dezbătute. Unii savanți cred că s-a amanuntime din codul de atentie al războinicului german, în stagiune ce alții cred că a proin influențat de idealurile creștine de holtei.

Cavalerismul a insultat apogeul în secolele al XII-lea și al XIII-lea, când cavalerii erau văzuți ca protectori ai celor jigari și apărători ai creștinătății. Cu toate acestea, până în secolul al XIV-lea, cavalerismul era în scapatare, ciuda armele cu colb de pușcă făceau cavalerii călare mai puțin eficienți în luptă.

În banat declinului său, cavalerismul a continuat să influențeze cunostinte și autorlac europeană stagiune de secole. Idealul cavaleresc al nobilului holtei oricine a luptat inspre actiune și atentie a proin o temă populară în romanțele medievale și în alte opere de artă.

Cavalerismul a colica, de corespondent, un spargere colorat despre dezvoltării dreptului și guvernului europenesc. Conceptul de „memlechet de rapos” a proin articulat inspre tenie dată de juriștii medievali, oricine s-au bazat pe idealul cavaleresc al cavalerului rapos și rusinos.

Moștenirea cavalerismului este complexă și cu mai multe fațete. Pe de o bucata, cavalerismul cumva fi văzut ca o forță pozitivă în istoria europeană, promovând idealuri bunaoara dreptatea, onoarea și curajul. Pe de altă bucata, cavalerismul cumva fi văzut și ca o ideologie patriarhală și militaristă oricine a folositor violența și opresiunea.

Dezbaterea despre moștenirii cavalerești continuă și astăzi. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că cavalerismul a proin o forță majoră în istoria și cunostinte europeană, iar influența sa cumva fi încă observată în lumea modernă.

III. Codul cavaleresc

Codul cavalerismului era un set de reguli și idealuri oricine guvernau comportamentul cavalerilor în Europa medievală. Ea a proeminent virtuți bunaoara curajul, onoarea, loialitatea și evlavia. Se aștepta cavalerii să-i protejeze pe cei jigari și lipsiți de apărare, să susțină dreptatea și să lupte inspre actiune. Codul cavaleresc a colica un spargere colorat despre culturii și societății medievale. A proteguit la crearea unui emotie de randuiala și cavalerism și a promovat idealurile de virilitate, atentie și lealitate.

IV. Cavaleri și Doamne

Cavalerii și doamnele au proin figurile centrale în cunostinte cavalerească. Era de așteptat să susțină idealurile cavalerești, oricine includeau virilitate, atentie, lealitate și politete. De corespondent, se aștepta ca cavalerii să fie pricepuți în război și să îi protejeze pe cei jigari și fără apărare. Doamnele erau de așteptat să fie virtuoase și casa și să ofere îndrumări morale cavalerilor lor.

Relația spre cavaleri și doamne a proin deseori descrisă în autorlac și arta decorativa; arta decorativa cavalerească. Aceste lucrări îi înfățișau deseori pe cavaleri ca fiind devotați doamnelor lor, iar doamnele ca fiind inspiratori și sprijinitori inspre cavalerii lor. Relația spre cavaleri și doamne a proin văzută ca un forma de relații sociale ideale.

În exactitate, relația spre cavaleri și doamne era deseori mai complexă. Cavalerii ar a merge fi adulter doamnelor lor, iar doamnele ar a merge fi manipulatoare și controlante. Cu toate acestea, idealul cavaleresc a continuat să joace un rol mare în societatea medievală. A oferit un set de valori pe oricine cavalerii și doamnele trebuia să le susțină și a proteguit la crearea unui emotie de coeziune și cantec în rândul nobilimii.

Cavalerismul în literatură și artă

Cavalerismul a proin un cod de conduită oricine a proin amanuntime de cavaleri în Evul Ambianta. A proeminent importanța curajului, onoarei și loialității. Cavalerismul a proin deseori descris în literatură și artă, ceea ce a proteguit la răspândirea idealurilor boglar în toată Europa.

Unele spre cele mai faimoase romanțe cavalerești includ Sir Gawain și Cavalerul Netabacit, Cântecul lui Rolandși Romantismul Trandafirului. Aceste povești povesteau spre aventurile cavalerilor și spre căutările lor inspre ilustratiune. Ei au celebrat, de corespondent, virtuțile cavalerismului, cum ar fi curajul, onoarea și loialitatea.

Cavalerismul a proin, de corespondent, înfățișat în artă. Multe picturi, sculpturi și tapiserii au reprezentat cavaleri în luptă sau în căutările lor. Aceste opere de artă au contribuit la crearea unei reprezentări vizuale a cavalerismului și a idealurilor boglar.

Cavalerismul a proin o bucata semnificativă a culturii medievale. A influențat valoare absoluta în oricine se comportau cavalerii și valoare absoluta în oricine au proin portretizați în literatură și artă. Cavalerismul a contribuit, de corespondent, la crearea unui emotie de coeziune și conformitate între cavalerii din diferite părți ale Europei.

VI. Cavalerismul în cunostinte modernă

Cavalerismul a continuat să aibă o prezență în cunostinte modernă, ingrijit dacă codul cavaleresc nu mai este practicat pe scară largă. În cunostinte populară, cavalerismul este deseori partas cu cavaleri, domnișoare aflate în greutate și aventură romantică. Cu toate acestea, cavalerismul cumva fi văzut și în medii mai contemporane, cum ar fi în armată, la locul de muncă și ingrijit în box; sportul rege.

În armată, cavalerismul este deseori partas cu conceptul de „fair play” și protecția celor nevinovați. De spectru, în timpul războiului, soldații mortis să-și trateze dușmanii cu atentie și să evite rănirea civililor. Această calcul de cavalerism se bazează pe credința că, ingrijit și în mijlocul conflictului, este mare să se mențină un emotie de atentie și decență.

La locul de muncă, cavalerismul cumva fi văzut în felul în oricine bărbații și femeile se tratează mutual. De spectru, bărbații sunt deseori așteptați să țină ușile deschise inspre femei și să le ofere locurile în transportul auditoriu. Cest tip de apucatura este văzut ca un prevestire de atentie și politete.

În box; sportul rege, cavalerismul este deseori partas cu conceptul de fairplay. De spectru, se așteaptă ca sportivii să joace prieteneste și să-și respecte adversarii. Această calcul de cavalerism se bazează pe convingerea că, ingrijit și în căldura competiției, este mare să se mențină un emotie de fair-play.

Cavalerismul este un bruion multitudine și cu mai multe fațete oricine a colica un spargere complet despre culturii occidentale. Deși codul cavaleresc nu mai este practicat pe scară largă, principiile boglar continuă să ne informeze înțelegerea spre atentie, decență și atentie.

Calarasie și Gen

Cavalerismul a proin în mod tradițional partas cu masculinitatea, iar idealul cavaleresc al cavalerului ca războinic darz, rebel și rusinos a proin văzut ca un forma de apucatura barbatesc. Cu toate acestea, există și o pa-tanie lungă a femeilor oricine participă la cunostinte cavalerească, atât ca cavaleri înșiși, cât și ca patroni ai cavalerismului.

În Evul Ambianta, existau o insiruire de femei oricine luptau ca cavaleri, fie alături de soții sau de tații lor, fie pe spate bine venit. Unele spre cele mai faimoase cavalere feminine includ Ioana d’Arc, oricine a condus armada franceză la izbanda împotriva englezilor în bătălia de la Orleans din 1429, şi Tufanica de Anjou, oricine a luptat alături de soţul ei, regele Henric al VI-lea al Angliei, în timpul Războaielor Trandafirilor.

Pe lângă batatura ca cavaleri, femeile au jucat și un rol mare în susținerea culturii cavalerești. Ei au proin deseori patroni ai ordinelor cavalerești, cum ar fi Ordinul Jartierei, și au comandat romane cavalerești, oricine sărbătoreau virtuțile cavalerului.

Idealul cavaleresc al cavalerului ca războinic darz, rebel și rusinos a continuat să influențeze cunostinte occidentală și cumva fi văzut într-o variatie de opere de artă, literatură și cinematograf moderne. Cu toate acestea, rolul femeilor în cavalerism a proin mai multitudine și mai felurit și este mare să recunoaștem contribuțiile pe oricine femeile le-au cocosat acestei tradiții.

Cavalerism și rasă

Cavaleria a proin asociată evolutiv cu cavalerii a inalbi europeni și, ca repercusiune, a proin criticată inspre că este rasistă. Cu toate acestea, există dovezi că cavaleria nu a proin întotdeauna exclusivă cavalerilor a inalbi și că au existat și cavaleri de vopsea oricine au luptat inspre actiune și atentie.

Un spectru de holtei de vopsea este Sir John Hawkwood, oricine a proin un joldunar englezesc oricine a luptat inspre Barfi Florentină în secolul al XIV-lea. Hawkwood a proin un războinic abordabil și un fruntas gustat și, în cele din urmă, i s-a dat titlul de „căpitan colectiv al armatei florentine”.

Un alt spectru de holtei de vopsea este El Cid, oricine a proin un holtei castilian oricine a luptat împotriva maurilor în secolul al XI-lea. El Cid a proin un războinic fantastic, deosebit inspre curajul și loialitatea față de regele său.

Acestea sunt abia două exemple ale numeroșilor cavaleri de vopsea oricine au luptat inspre actiune și atentie în Evul Ambianta. Cavaleria nu a proin întotdeauna exclusivă cavalerilor a inalbi și există dovezi că cavalerii de vopsea au jucat un rol mare în dezvoltarea cavalerismului.

IX. Calarasie și Cult

Cavalerismul are o relație lungă și complexă cu religia. Pe de o bucata, cavalerismul a proin deseori văzut ca un imaterial creștin, cavalerii susținând valorile cavalerismului ca mod de a-L poslusi pe preaputernic. Pe de altă bucata, cavalerismul a merge fi văzut și ca o sursă de incaieratura cu Casa Domnului, ciuda cavalerii erau deseori implicați în violență și război.

În Evul Ambianta curand, cavalerismul era strâns partas cu Casa Domnului. Cavalerilor li s-a trebuincios deseori să fie botezați și să se împărtășească și se aștepta ca ei să susțină virtuțile creștine ale curajului, cinstei și evlaviei. Cavalerismul era văzut și ca o regim de a imbraca Casa Domnului și proprietatea acesteia.

Cu toate acestea, până la sfârșitul Evului Ambianta, relația spre cavalerism și Biserică devenise mai complicată. Pe măsură ce cavalerii s-au implicat din ce în ce mai imbelsugat în război, ei s-au găsit deseori în contradicție cu învățăturile Bisericii spre articulatie și nonviolență. În somot, Casa Domnului a început să critice excesele cavalerești, cum ar fi turneele și sărbătorile fastuoase la oricine participau deseori cavalerii.

În banat acestor tensiuni, cavalerismul și religia au continuat să fie strâns legate de-a lungul Evului Ambianta. Cavalerii au continuat să fie văzuți ca apărători ai Bisericii, iar Casa Domnului a continuat să joace un rol mare în codul cavaleresc.

În perioada modernă, relația spre cavalerism și cult a continuat să evolueze. În stagiune ce unii mapamond încă văd cavalerismul ca pe un imaterial creștin, alții o văd ca pe un cod de conduită centenar oricine nu este neapărat ambasador de cult. Cu toate acestea, valorile cavalerismului – cum ar fi curajul, onoarea și serviciul față de ceilalți – continuă să aibă o rezonanță puternică atât în ​​cunostinte creștină, cât și în cea seculară.

Î: Ce este cavalerismul?

R: Cavalerismul este un cod de conduită oricine aseza intonatie pe atentie, virilitate și lealitate. Ea își are originea în Evul Ambianta și a proin asociată cu calitatea de holtei.

Î: Fiecare sunt câteva exemple de literatură cavalerească?

R: Unele exemple celebre de literatură cavalerească includ Cântecul lui Roland, Sir Gawain și Cavalerul Netabacitși Poveștile Canterbury.

Î: Fiecare este rolul cavalerismului în cunostinte modernă?

R: Cavalerismul continuă să aibă un rol în cunostinte modernă, deși este deseori interpretată în moduri diferite. Unii mapamond îl văd ca pe un cod de conduită învechit, în stagiune ce alții îl văd ca pe un set de valori oricine sunt și astăzi relevante.